Duminică, 05 Septembrie 2010

UTILAJE COMPLEMENTARE

DIPLOME. BREVETE, CERTIFICARI

USCATOARE - BENEFICIARI

Memoriu



“Romania nu ar trebui sa copieze nici un model social”
Din sfaturile Lordului Giddens

 

M E M O R I U

 

Pentru prezentarea unor avantaje rezultate din aplicarea studiului
pentru un nou model social de dezvoltare economica,
rapida si echilibrata necesar acum Romaniei

 

Romanii asteapta de ani si ani de zile de la specialisti si oameni politici de stat, solutii salvatoare, anticriza si de dezvoltare economica cu care sa poata depasi starea umilitoare de relativa saracie si de trai pe datorie.
Acum chiar exista un roman, un bucovinean de la Stupca, ( www.uscatoare.ro; www.analizasolului.ro )cu vasta practica in economia reala din industrie, care are cai, metode si solutii inteligente, inventive, anticriza si de crestere economica rapida “cu raza mare de actiune” protejate intelectual, pentru un nou model social de dezvoltare simplu, rational, usor de pus in practica si cu rezultate imediate, prin care sa se inlature neajunsurile modelului social existent, model care submineaza grav potentialul economic si social al Romaniei, prin aceea ca produce somaj si munca la negru, fonduri sociale insuficiente pentru plata pensiilor, pentru sanatate si pentru alte cheltuieli sociale.

 

Sunt inventator de anvergura nationala, cu inventiile cele mai eficiente in domeniul ingineriei tehnologice din Romania, autor a peste 180 de proiecte de dezvoltare industriala, de studii si proiecte de dezvoltare pe ramura si in profil teritorial.

Tot asa cum in tehnica gasesc solutii pentru inlaturarea neajunsurilor existente, oricate dedesubturi si substraturi ar avea problema cercetata, tot asa si in economie, ca economist cu vasta experienta in economia reala din industrie, pot descoperi solutia optima, neconventionala si rationala de dezvoltare rapida si echilibrata a Romaniei, chiar si acolo unde altii renunta la cautari si merg “ca la carte”.

Rationalizarea se refera la o metoda, un procedeu si o solutie de crestere economica neconventionala, de restructurare inventiva a modelului social de dezvoltare pentru Romania.

Rationalizarea si restructurarea inventiva a modelului social de dezvoltare sunt necesare in conditiile in care si in cele mai dezvoltate tari din UE exista un somaj ridicat, “munca la negru”, fonduri insuficiente pentru pensii, pentru sanatate, pentru alte cheltuieli sociale, populatie marginalizata si tineri someri in proportie de masa.

Efectele negative si neajunsurile sociale rezultate si acumulate din aplicarea unui model social depasit si inadecvat, care suprataxeaza munca pentru angajator cu contributii sociale ca pe o activitate daunatoare, prohibita, sunt percepute mai ales de populatia tanara si nemultumita de lipsa locurilor de munca, ca fiind efectul globalizarii sau a proastei guvernari si NU a unei erori mortale de politica economica si sociala aplicata pe un model social nepotrivit economiei capitaliste, numita acum economie de piata. Asa se explica faptul ca guvernele se schimba dar problemele raman, si neajunsurile se tot accentueaza transformandu-se in crize de sistem ciclice.

Noul model de dezvoltare original si mobilizator poate fi considerat ca o replica plina de substanta economica data peste ani celebrei lozinci liberale « Prin noi insine! » este necesar acum dezvoltarii si modernizarii rapide a Romaniei de azi din resurse inventive, proprii.

Romania are rezerve interne nebanuite pentru crestere economica rapida si echilibrata pentru bunastarea tuturor.

Fara a dezvalui aici, tactica si strategia, caile si metodele neconventionale inteligente aplicate si solutiile anticriza si de crestere economica rapida gasite pentru elaborarea acestui nou model social de dezvoltare caracterizat prin aceea ca schimba si restructureaza metabolismul proceselor de sinteza si asimilare din economia nationala, este functional si eficient, mobilizator si echilibrat, necesar si oportun economiei de piata din Romania si din tarile europene, un nou model care combina in mod inventiv competitivitatea si dinamica economica cu solidaritatea si justitia sociala.

Pot prezenta insa cateva din efectele aplicarii noului model social si anume :

1) Stimularea mediului de afaceri din ramurile productiei materiale prin reducerea inventiva cu peste 65% a contributiilor sociale aplicate pe salarii, masura care va conduce la ieftinirea muncii cu peste 22% pentru angajatorii din ramurile productiei materiale (de exemplu la un salariu de 2.500 lei platit de angajator cheltuielile cu munca vie se reduc cu 550 lei, astfel ca la 10 lucratori mai poti angaja alti 2 suplimentari), la cresterea rapida a numarului de angajati in sfera productiva cu cel putin 200.000 lucratori (cu precadere a celor care acum sunt nefiscalizati) in urmatoarele sase luni de la aplicare si cu 450.000 in urmatorul an de aplicare.

* Cresterea salariilor inca din prima etapa.

* Reducerea somajului.

* Eliminarea “muncii la negru” nefiscalizata prin reducerea contributiilor sociale totale aplicate pe salarii si platite de angajator de la 28-34% la numai 10%.

2) Reducerea inventiva conform noului model social de dezvoltare a contributiilor sociale aplicate pe salarii fara ca prin aceasta reducere incasarile la bugetele sociale sa scada, ci din potriva sa creasca, va garanta plata pensiilor cu pastrarea raportului optim legiferat de cel putin 45% dintre marimea pensiei medii si a salariului mediu pe economie, oricare ar fi raportul dintre numarul angajatilor din economie si numarul pensionarilor in plata.

Nota:
Aparenta contradictie dintre masurile expuse la pct.1 si pct.2 si rezultatul aplicarii lor in practica caracterizeaza tocmai latura inventiva a cailor, metodelor si solutiilor utilizate, o contradictie fina intre cauza si efect.

3) Reindustrializarea Romaniei prin stimularea mediului de afaceri intern si a investitorilor straini pentru investitii in ramurile productive si cresterea rapida pe aceasta baza a PIB-lui intr-un ritm de 8-12% pe an in ramurile principale ale economiei.

4) Atragerea fortei de munca tanara si instruita cu salarii diferentiate, atractive pentru o « noua clasa muncitoare », care pot fi marite acum in medie cu cel putin 22-25 % ca urmare a reducerii cu 65% a contributiilor sociale aplicate pe salarii concomitent cu stimularea pe aceasta cale a consumului (nu vom avea o industrie dezvoltata, performanta, atata timp cat un vanzator de inghetata castiga mai mult decat un lucrator din industrie supus unor procedee profesionale dobandite si rigori tehnico-organizationale in timp si spatiu).

5) Reducerea risipei de resurse materiale si a consumului de materii prime, energie electrica, energie termica, combustibil, etc. cu cel putin 7%, restructurarea PIB-ului si cresterea productivitatii muncii in expresie fizica la furnizorii din amonte prin aplicarea noului model social si cresterea pe aceasta cale, din rezerve interne astfel economisite, a unor castiguri salariale suplimentare.

Se stie ca Romania consuma de 2 ori mai multe materii prime si materiale si de 3,6 ori mai multa energie pentru o unitate de PIB .

6) Cresterea PIB si a incasarilor la Bugetul de Stat si la bugetele sociale prin cresterea numarului de angajati in ramurile productive si a productiei materiale, precum si a cresterii salariilor, ca urmare a reducerii inventive cu 65% a contributiilor sociale aplicate pe salarii.

7) Posibilitatea cresterii imediate cu cel putin 25% a salariilor nete corespunzator cresterii si restructurarii PIB, in ramurile productiei materiale cu lucrari mai putin mecanizate si automatizate, cum ar fi agricultura (pomicultura, legumicultura), in ramuri ale industriei usoare cu salarii mici si activitate tot mai restransa si chiar in curs de disparitie din cauza salariilor mici, cum ar fi textile, confectii, tricotaje, incaltaminte, prelucrarea lemnului, etc.

8) Crestera gradului de colectare a CAS la nivelul gradului de colectare a TVA.

9) Mai buna colectare a celorlalte contributii sociale aplicate pe salarii prin plata benevola, ca urmare a reducerii acestora de la 34% cat era in 2005 la numai 10%.

10) Marimea procentelor contributiilor sociale pentru sanatate aplicate in prezent pe salarii platite de angajatorii din ramurile productiei materiale, sunt insuficiente si nici nu mai puteau fi marite in situatia existenta.

Aplicand noul model social, procentul pentru Contributiile de Asigurari Sociale de Sanatate (CASS) ar putea creste pana la dublarea salariilor personalului sanitar de exemplu cu cel putin 2-3% fara ca prin aceasta sa producem somaj suplimetar prin scumpirea excesiva a muncii pentru angajatori daca avem in vedere reducerea cu 65% a Contributiilor Sociale Totale aplicate pe salarii.

11) Tot in aceeasi idee, ca urmare a reducerii inventive a contributiilor sociale aplicate pe salarii conform noului model social de dezvoltare putem acum de exemplu forma un fond de solidaritate pentru a putea aplica AUTOFINANTAREA ca metoda rapida de dezvoltare, cu mica industrie rurala si modernizarea satului romanesc din resurse sociale nerambursabile, care urmeaza a fi recuperate pe principii economice neconventionale din autoreproducerea capitalului socialmente investit.Tot din acest fond de solidaritate cu lumea satelor se vor finanta complementar, la cerere, lucrarile primare (arat, semanat, discuit), in mod gratuit pentru gospodariile de subzistenta si de semisubzistenta deposedate abuziv de inventarul agricol, o data cu colectivizarea satelor pentru suprafete de pana la 5ha, precum si finantarea unor mici capacitati de productie nonagricole amplasate in mediul rural. Transformarea ajutoarelor sociale din mediul rural in plata pentru lucrarile agricole primare si in plata pentru paza culturilor agricole.

12) Reducerea spectaculoasa a contributiilor sociale aplicate pe castigul salarial cu peste 65% si corespunzator reducerea costului muncii cu peste 22% pentru angajator, respectiv, in medie, cu 400 lei/salariat, guvernul poate negocia cu patronatele din ramurile productive o intelegere prin care o parte din personalul bugetar excedentar sa fie angajat cu prioritate astfel incat la fiecare 20 de angajati existenti societatile comerciale sa angajeze prin concurs un disponibilizat din administratia publica. In acest fel cca. 125.000 de persoane din sectorul bugetar se pot trasfera in ramuri ale productiei materiale.

13) Alte cai, metode si masuri complementare, cu rezultate economice si sociale pozitive, care pot aduce Romaniei avantaje economice de zeci si zeci de miliarde Euro in expresie PIB/an.

Nu exista in Istoria economiei si a decernarii Premiilor NOBEL pentru economie o metoda inventiva atat de simpla , usor de aplicat si cu rezultate imediate care sa inlature atatea neajunsuri si dezechilibre sociale si economice perpetuate in economia capitalista de piata practicata in tara noastra si in Uniunea Europeana cum este aceasta metoda de rationalizare si restructurare a modelului social de dezvoltare.

 

Am putea revolutiona, ca ritm de dezvoltare si functionare eficienta si echilibrata, intreaga economie romaneasca si din UE cu mult peste ritmul de dezvoltare inregistrat in ultimii ani de Republica Populara China, aplicand in acest scop, pe langa modul inventiv de calcul al unei parti din contributiile sociale, un set de alte patru masuri economice complementare, neconventionale, cu efect sinergic, care impreuna sa constituie un nou model social de dezvoltare, mobilizator, echilibrat, eficient si convergent pentru sistemele si doctrinele politice importante din Europa, si o solutie practica pentru a III-a cale.

In concluzie, ca inventator sustin cu argumente ca numai cu solutii inventive neconventionale aplicate in economie, noi romanii putem creste in ritm rapid PIB-ul si inlatura criza economica care bantuie lumea, putem astfel ajunge si depasi tarile de curand integrate in UE pentru ca daca am folosi numai solutii cunoscute, clasice, invatate in scoala sau citite din presa economico-occidentala si aplicate mecanic de mai toti economistii, nu avem cum sa recuperam ramanerea in urma, sa ardem etapele si sa reducem decalajul existent intre noi si tarile dezvoltate.

Mentionez ca metodele si solutiile de rationalizare, restructurare si democratizare a modelului social propuse pentru dezvoltarea economica rapida a Romaniei sunt protejate intelectual (conform Buletin Oficial de Proprietate Intelectuala Sectiunea Inventii H01R/G09B/2007) de cativa ani si am hotarat acum ca ar trebui cesionate si dezvaluite in detaliu si aplicate in interes general pe baza unui program politic vizonar de anvergura nationala dar numai cu acordul autorului si numai daca APLICANTUL (partid sau guvern) recunoaste paternitatea si originalitatea solutiilor precum si drepturile autorului ce urmeaza a fi negociate.

Avem o tara in criza, in criza economica si sociala.

Traim din imprumuturi.

Avem acum solutii inteligente, inventive, anticriza si de crestere economica rapida cu raza mare de actiune. Cand si cum le aplicam ?

 

C u s t i m a ,

D I R E C T O R

E c. I n g. C o n s t a n t i n SAVU

I N V E N T A T O R

 

 

 

*Nota :
Aplicarea noul model de dezvoltare rapida si echilibrata a Romaniei exclude ca inoportuna si nenecesara marirea TVA si a cotei unice de impozitare.




Sfaturile Lordului Giddens



-- "Guru" fostului premier britanic Tony Blair face o radiografie a societatii romanesti si indica punctele cheie in care ar trebui actionat

Lordul Anthony Giddens este unul dintre cei mai influenti sociologi, autorul sau editorul a peste 40 de best-seller-uri academice si "guru" al fostului premier britanic Tony Blair. Giddens a popularizat conceptul "celei de-a treia cai" in politica, idee ce a influentat partidele social-democrate din lume. Nascut in Edmonton, nordul Londrei, a fost intaiul membru al familiei sale care a urmat o facultate. Pana in 1997 a fost profesor de Sociologie la Cambridge, apoi decanul London School of Economics.

In iunie 2004, a devenit membru al Camerei Lorzilor. In tot acest timp a ramas un dedicat suporter al echipei sale locale de fotbal, Tottenham Hotspur. Saptamana trecuta, profesorul Gibbens a vizitat Romania la invitatia sefului Departamentului de Educatie Publica si Cercetare al PSD, Ana Birchall. El a sustinut, la sediul Facultatii de Sociologie a Universitatii Bucuresti, o dezbatere publica pe tema "Este modelul social european posibil in Romania?". Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa. Profesorul Giddens a avut amabilitatea sa acorde un interviu in exclusivitate ziarului ZIUA.
Ati avut un puternic impact asupra evolutiei noilor laburisti. Daca, in loc sa fi fost "guru-ul" lui Tony Blair, ati fi al liderilor PSD, ce sfaturi le-ati da?
Nu sunt in pozitia de a le da sfaturi social-democratilor romani. Pot doar sa vorbesc la nivel general. Toate partidele de centru stanga de succes din Europa, din lume, au o caracteristica in comun: propensiunea de a inova si reforma, luand decizii dure chiar si atunci cand acestea risca sa-i supere adeptii lor traditionali. Acest proces nu inseamna doar crearea de noi politici, ci si incercarea de a schimba cultura politica, ambele atat printre elite, cat si in randul populatiei. In tarile care au trait experienta comunismului putina lume ar dori o intoarcere la acest sistem, exista totusi o tendinta naturala, mai ales din partea generatiilor mai vechi, de revenire la ceea ce pare, privind retrospectiv, o diminuare a sigurantei.


In Europa exista modelul social scandinav, cel anglo-saxon... Care model social european ar putea functiona cel mai bine in Romania?
Romania n-ar trebui sa incerce sa copieze nici-un model social. Important este sa se uite, nu doar la Europa, ci la intreaga lume, pentru a gasi politicile care functioneaza cel mai bine.

Experienta scandinava este in mod cert instructiva si indica o cale in ceea ce priveste unele aspecte vitale. Ea arata ca este posibil sa creezi o economie de afaceri prietenoasa, in care sa fie mentinuta o justitie sociala de calitate. Cele mai importante elemente: reforma pietei muncii, incercarea de a oferi securitate si flexibilitate prin reprofilare si printr-o politica activa a angajarilor, investitii in educatie si reforma educatiei; investitii in IT; reforma pensiilor, in asa fel incat varstnicii sa poata lucra daca vor s-o faca, plus reorientarea investitiilor spre femei si copii, reforma statului, care sa stopeze risipa de bani si coruptia, precum si descentralizarea.


Date fiind trendurile si evolutiile politice din tarile europene, credeti ca social-democratii au sanse sa redevina principala forta politica a Parlamentului European la alegerile din 2008?
Problemele cele mai importante ce se configureaza pe scena Uniunii Europene in 2008 vor fi reusita Tratatului de Reforma si obtinerea certitudinii ca revizuirea bugetului va duce la rezultate reale. Este nevoie de reformarea politicii pentru agricultura astfel incat sa se obtina fonduri pentru a finanta politici care vor ajuta Europa sa fie competitiva. Fortele de centru-stanga din Parlamentul European trebuie sa depuna eforturi serioase pentru a realiza aceasta reforma. Dar eu nu cred ca au vreo perspectiva apropiata sa devina o majoritate.


Cum vedeti evolutia stangii in Romania, avand in vedere ca social-democratii romani au aproximativ 20% in sondajele de opinie? Scaderea aceasta este, dupa parerea Dvs., din cauza unei crize de lideri sau de proiecte?
Un partid de centru-stanga ar trebui sa tinteasca spre un procent mai mare de 30%. Conform experientei internationale, sunt necesare mai multe lucruri. Mai intai, un astfel de partid ar trebui sa se prezinte drept unul al viitorului, si nu al trecutului. Si unul care nu doar apara interese de principiu, ci unul care si sa actioneze in favoarea marii majoritati a populatiei. In al doilea rand, este vorba despre initierea unui apel la tanara generatie, la femei, precum si la alte categorii de electori. Sunt de ajutor mesajele puternice in favoarea crearii de locuri de munca si politicile in sprijinul familiei. In al treilea rand, partidele de centru-stanga trebuie sa aiba puncte de vedere foarte clare in ceea ce priveste chestiunile in care si-au dovedit slabiciunea de-a lungul istoriei, precum si acolo unde au lasat domenii in care Dreapta a prevalat. Unul dintre acestea este, spre exemplu, identitatea nationala, care, in zilele noastre, tinde sa devina un punct forte al partidelor de dreapta si chiar al celor de extrema dreapta. Centru-stanga are nevoie de un mesaj clar privitor la ce fel de tara este si ar trebui sa fie Romania, un mesaj care sa fie in egala masura emotional si cognitiv. Managementul partidului este, in mod cert, un suport important. Partidul Laburist din Marea Britanie nu a fost la putere vreme de 18 ani, cat timp a fost divizat din pricina conflictelor dintre personalitati si a celor ideologice. Tony Blair a impus o puternica disciplina de partid, dar si o noua agenda.

Cum ar putea fi rezolvata problema etniei rrome pe plan national si european?
Nu sunt in nici-un fel un expert in problematica rroma, desi un student de-al meu si-a scris teza de doctorat pe acest subiect. Cred ca toata lumea recunoaste ca este o chestiune dificila si ca Uniunea Europeana trebuie sa se implice (ceea ce, intr-adevar, face prin rapoartele elaborate de Comisia Europeana). Simultan, rromii sunt o minoritate opresata, dar si un grup care-si afirma viguros cultura si modul de viata proprii. Eu cred in multiculturalism, dar pentru mine asta nu inseamna ca diferentele culturale primeaza asupra legilor si obligatiilor nationale si internationale. Dimpotriva. De exemplu, rromii ar trebui obligati sa-si trimita copiii la scoala si sa-si indeplineasca datoriile cetatenesti. Numai ca, desigur, apar diverse dificultati concrete la implementarea acestei retete intr-o comunitate nomada. In multe tari, rromilor le lipsesc actele de identitate de care au nevoie pentru a-si cere drepturile. Solutia ar putea fi nu doar imbunatatirea conditiilor de viata ale rromilor, dar si modificarea atitudinii in randul majoritatii populatiei - adica, punerea sub interdictie a discursului urii.
Spuneti ca problemele legate de mediu vor face agenda geo-politicii. In Romania exista o dezbatere aprinsa legata de exploatarea cu cianuri de la Rosia Montana. Adeptii proiectului sustin ca o vad ca pe o solutie pentru eradicarea saraciei din zona. Opozantii proiectului pun pe primul plan protectia mediului. Care e "a treia cale"?


In urmatoarele doua sau trei decade, convergenta schimbarilor climatice si a securitatii energetice este posibil sa devina caracteristica definitorie a relatiilor internationale si a multor politici nationale. Nici o tara nu poate ramane pe dinafara si toate trebuie sa se pregateasca activ. Chestiunea Rosia Montana probabil ca ar trebui sa fie una care sa intensifice constientizarea problemelor de mediu la nivel national, date fiind dezbaterile pe care le-a creat. Sper ca expertii in probleme de mediu sa aiba castig de cauza in aceasta chestiune. Romania ar trebuie sa opteze pentru inovatii ferme in domeniul mediului, astfel incat sa incurajeze crearea de locuri de munca, si, cand e cazul, produsele din surse regenerabile, produsele ecologice etc. Ar trebui sa opteze pentru salturi mici, mai ales in domeniul agrar.
Credeti ca Romania ar fi altfel privita in Uniunea Europeana daca ar fi o monarhie constitutionala precum tara Dvs.?
Nu cred ca tarile care nu au monarhie ar trebui sa caute sa reinstaureze acest regim. Cel mai important lucru intr-o monarhie constitutionala este Constitutia si, mai presus de toate, dupa cum am mentionat mai devreme, cultura politica ce o inconjoara - nu monarhia.
Din punct de vedere sociologic, caror provocari trebuie sa le faca fata "noua lume" in era globalizarii?
Fostele societati est-europene ar trebui sa joace un rol major in felul in care Europa se reconfigureaza in epoca globalizarii. Nu sunt descurajat de problemele curente care exista, din moment ce nimeni nu se poate astepta la o evolutie lina in prima faza. Aceste tari ar putea revigora creativitatea "batranei Europe" - mai ales daca sunt capabile sa faca salturi mici in domenii-cheie.

Ce asteptari aveti de la echipa de fotbal Tottenham Hotspur in noul sezon dupa venirea lui Juande Ramos ca antrenor?
In acest moment, fotbalul - asemeni sportului, in general - este el insusi un exemplu de globalizare. Echipele locale de altadata au devenit internationalizate acum. Mai mult de un miliard de oameni din lume vizioneaza saptamanal meciurile din Prima Liga a Marii Britanii - un fenomen uimitor. Sunt foarte interesat de folosirea sportului pentru atingerea unor obiective sociale. Sunt in Comitetul de conducere al Football Foundation, care este sprijinita de Premier League, de Asociatia de Fotbal si de Guvernul britanic. Fundatia face o treaba extraordinara folosind fotbalul in proiecte care sa ajute copiii din zonele foarte sarace ale tarii. In ceea ce priveste echipa Tottenham, momentan o duce foarte bine sub conducerea D-lui Ramos. De fapt, pana acum este neinvinsa.
Fie ca acest lucru sa dureze!

Margarita GEICA si Sorin ROSCA STANESCU


 

Uscatoare.ro