Strategie de restructurare a ramurei de prelucrare a lemnului

/**/

Strategie de restructurare pe principii economice a ramurei de prelucrare a lemnului din Romania

“Economia de energie cel mai ieftin si mai nepoluant combustibil”

Circulatia comerciala a celor peste 2 milioane mc cherestea pe an utilizat de societatile comerciale pentru produse finite din lemn in tara noastra este realizata in prezent dupa un model sovietic specific lumii a treia, lume in care comertul cu lemn incepe cu cel de cherestea in stare verde, comert valabil in tarile subdezoltate care nu au o industrie dezvoltata de prelucrare a lemnului in produse finite.

La noi insa, acest tip de comert neadecvat induce in pretul reperelor realizate din lemn masiv la mobila exportata sau vanduta in tara costuri suplimentare de peste 60 %. Pentru a fi competitivi, societatile comerciale de produse finite din lemn acopera aceasta pierdere de substanta prin reducerea salariilor lucratorilor.

Este evident ca ceea ce ar fi trebuit sa castigam din exportul de mobila sau de semifabricate ca avantaj al faptului ca detinem paduri se pierde prin proasta circulatie a lemnului in economie.

Aceasta pierdere de substanta economica se datoreaza faptului ca uscarea artificiala a cherestelei si transformarea acesteia in semifabricate in loc sa se realizeze la producatorul de cherestea se realizeaza la utilizator in principal la fabricile de mobila din marile orase.

De exemplu, greutatea medie a unui mc de cherestea in stare verde cu umiditate de 60 % este de 830 kg, uscat la o umiditate de 10 % cantareste numai 650 kg/mc adica mai putin cu 180 kg.Transformat in semifabricat la producatorul de cherestea, acelasi mc de cherestea uscata (650 kg) va mai pierde sub forma de deseuri inca 53 % din greutate (adica 344 kg) si 53 % din volum (adica 0,53 mc).

Ca urmare, o data cu lemnul sub forma de cherestea in stare verde se transporta in plus apa continuta sub forma de umiditate (180 kg/mc) si deseurile care rezulta din transformarea cherestelei uscate in semifabricat inca 306 Kg/mc de cherestea. Distanta medie de transport a celor peste 2 milioane mc de cherestea in stare verde utilizata in consumul intern pentru produse finite din lemn este de 266 km.

Este usor de observat ca se transporta suplimentar sub forma de apa 360.000 tone si sub forma de viitoare deseuri rezultate din transformarea cherestelei uscate in semifabricate la utilizator inca 612.000 tone pe an, respectiv capacitatea a 48.600 de TIR-uri a cate 20 tone pe distanta de 266 km rezultand un transport suplimentar de 258.552.000 tone kilometru.

Consumul de motorina pe tona Km si mc este de 0,0125 l de unde rezulta un consum suplimentar anual de 3.231.900 litri motorina. La acest consum suplimentar de motorina nu s-au luat in calcul si parcursurile “de mers in gol”.

Consumul suplimentar de motorina pentru transportat apa din lemn si deseurile si consumul de combustibil lichid sau gazos utilizat la uscarea lemnului in fabricile de cherestea din marile orase polueaza mediul inconjurator cu un plus de 5 milioane tone CO2.

Rezulta ca prin comertul cu cherestea in stare uscata vom transporta cu 33 % mai putin in greutate, iar in cel cu semifabricate vom transporta cu 72 % mai putin in greutate si cu 53 % mai putin ca volum, iar deseurile rezultate de la debitarea bustenilor in cherestea si cele rezultate din transformarea cherestelei uscate in semifabricate asigura autonomia termica necesara uscarii cherestelei rezultate la producatorul de cherestea.

Asadar, optimul economic si tehnologic in care trebuie sa circule cheresteaua  in tara noastra este cel sub forma de semifabricat si numai partial cu cherestea in stare uscata realizate insa la producatorul de cherestea.

Numai asa putem transforma ramura de prelucrare a lemnului dintr-o activitate la limita supravietuirii din cauza salariilor mici in cea mai eficienta ramura din economia romaneasca.Si daca tot se vorbeste de o accentuata criza economica, aceasta are manifestari particulare in mai toate ramurile economiei nationale in tranzitie, iar in ramura de prelucrare a lemnului, aceasta este generata de criza cherestelei uscate, criza care a restrans drastic productia de mobila la comanda sau in serie mica , productia de mic mobilier pentru copii, de artizanat, arta populara si jucarii din lemn.

Toti  acesti  mici consumatori de cherestea uscata nu pot rezista pe piata altfel, intrucat uscatoarele de cherestea oferite sunt de capacitate si  pret mare (cel mai mic de 16mc/sarja), au nevoie de suprafete mari de amplasare, alimentare  si manipulare, toate aceste neajunsuri fac imposibila achizitia si utilizarea unui uscator propriu pentru un consum annual de cherestea uscata de 20-25 mc/an.

In tara noastra a fost si este o permanenta criza de cherestea uscata.

Necesarul de cherestea uscata al tarii este de 2,6 – 2,8 milioane mc/an.

Capacitatile de uscare existente pe langa fabricile de mobila pot asigura doar 1,4 milioane mc/an, dar si din acestea, numai 60 % mai sunt in stare de functionare.

Consumul energetic foarte mare practicat la camerele de uscat cherestea existente, camere realizate dupa licenta franceza sau germana, echipate cu furnituri de prin anii 70 – 80, a adus in stare de faliment marile intreprinderi de prelucrare finita a lemnului, cu datorii mari la furnizorii de energie, din care motiv a trimis in somaj zeci de mii de oameni  si a redus capacitatea de export a tarii la produse finite din lemn cu peste 60 %.

96,6 % din refuzurile calitative inregistrate la produsele finite exportate se datoreaza faptului ca acestea sunt realizate din cherestea insuficient uscata sau uscata in conditii cvasinaturale.

Intreprinderile mici si mijlocii infiintate dupa 1990, mestesugarii oraselor si satelor, artizanii, desi dispun de dotare tehnologica competitiva nu au posibilitatea executarii unor produse din lemn de calitatea si in cantitatea solicitata de piata interna si externa din lipsa de cherestea uscata.

Capacitatile de uscare insuficiente ii determina pe producatorii de cherestea la un comert primitiv specific lumii a treia cu export de busteni si cherestea in stare verde la pret de nimic.

Tarile din vestul Europei si consumatorii interni solicita cherestea in stare uscata sau semifabricate. Nimeni nu are interes sa importe si sa transporte apa din Romania si nici deseurile rezultate din prelucrarea cherestelei in semifabricate

Transportata in stare verde cheresteaua se degradeaza calitativ (crapaturi, contorsionari, pete de mucegai, etc) si din acest motiv pierderile tehnologice la utilizare cresc cu 4 – 6 %. Sunt pierdute astfel cantitati insemnate de cherestea care inseamna padure suplimentar doborata.

Efectul economic al uscarii cherestelei la producator si al inovarii tehnologice

Pentru calculul eficientei economice a retehnologizarii uscatoarelor existstente am intocmit tabelul “Indici si indicatori tehnico-economici comparativi”.

Indici si indicatori tehnico-economici comparativi

Date de calcul pentru un produs etalon cherestea de fag 32 mm grosime, umiditate initiala 70%, umiditate finala 10%. Pretul energiei termice cu deseuri lemnoase, lemn de foc  0,035 lei/kw termic. Pret energie electrica 0,4 lei/kw/h. Capacitate camerei de uscare: 24 mc/sarja.

 

Din tabelul  de mai sus rezulta ca functionand la capacitate o camera de uscare tip MIRACO de 24 mc/sarja in comparatie cu cele mai perfomante camere produse in U.E.poate economisi: 1008 mc cherestea uscata/an si camera x 104 lei economii energetice/mc cherestea uscata = 104.832 lei an economii energetice respectiv circa 29.447 Euro/an

Tot atat de importanta este economia de cherestea uscata rezultata din reducerea cu peste 80% a pierderilor tehnologice datorate defectelor de uscare de 5% cat se inregistreaza la uscatoarele din import UE:

  • 1008mc cherestea x 4% = 40,32  mc cherestea economisita/an
  • 40,32 mc cherestea economisiti /an x 800 Euro/mc = 32.256 Euro/an

Romania dispune de importante resurse de materii prime lemnoase. Anual se recolteaza 12 – 14 milioane mc masa lemnoasa, din care peste 1,4 milioane mc se exporta sub forma de cherestea in stare verde in principal in tarile europene.

Romania detine unul din primele patru locuri in lume in privinta complexitatii, disersitatii si calitatii produselor finite din lemn, dispune de forta de munca bine calificata si in excedent pentru ramura de prelucrare a lemnului, de artizani si mestesugari.

Romania a fost unul din cei mai mari producatori europeni de jucarii din lemn , artizanat si mic mobilier .

Romania detine o prioritate mondiala recenta in privinta uscarii produselor industriale vegetale si animale.

Camere de uscare  cu functionare in regim economic concepute de noi, care aplica soluti inventive de echipare si un noi procedee de uscare  inglobeaza 11 brevete de inventie si sunt cele mai performante din lume . Astfel in comparatie cu uscatoarele pentru legume-fructe produse in U.E., uscatoarele Miraco reduc :

  • consumul de energie electrica cu 80%.
  • consumul de energie termica cu peste 60%.
  • durata ciclului de uscare pe sarja cu cel putin 70% .
  • pierderile tehnologice datorate defectelor de uscare cu peste 80%.

Pentru  solutia de echipare si procedeul de uscare in regim economic brevetat, Miraco a fost recompensat si recunoscut cu:

  • premiul national pentru eficienta energetica si reducerea poluarii mediului acordat de Ministerul Industriei
  • premiul national pentru cercetare-invetica acordat de Consiliul National al IMM pentru cea mai economicoasa solutie de echipare si procedeu de uscare ·premiul UNIPEDE-Paris pentru eficienta energetica ·reportaj si interviu pe canalul CNN “ Uscarea in regim economic” ca o realizare deosebita pe plan mondial

Orice strategie de restructurare si dezvoltare va fi folosita de romani , aceasta va trebui sa aiba obligatoriu printre elementele sale fundamentale inovarea tehnologica pentru fabricarea unor produse cunoscute sau noi cu costuri comparative reduse . Aceasta avand in vedere ca in timp ce tarile concurente noua pe piata europeana isi reduc sistematic costurile de productie pe seama inovarii tehnologice si a retehnologizarii , eliminand astfel risipa la consumul de materii prime , materiale , energie si manopera noi romanii reducem salariile .

Asa se face ca societatile comerciale din romania au cele mai mari consumuri de materii prime , materiale , energie si manopera pe unitate de produs si cele mai mici salarii .

Asadar , concentrarea efortului national trebuie facuta cu precadere in acele ramuri ale economiei unde avem resurse si traditii , unde trebuie sa devenim competitivi prin valorificarea superioara a acestora . Aici va trebui sa valorificam inovarea tehnologica sa investim in dezvoltarea productiei de utilaje si instalatii , pentru ca , daca pe acestea le importam , atunci ce incasam pe resurse exportate , platim altora pentru tehnologie importata .

Printre ramurile economiei nationale care dispun de resurse si traditii se afla si ramura prelucrarii lemnului .

Spre exemplu : numai pentru importul unei camere de uscat cherestea cu o capacitate de 24 mc pe sarja romanii platesc circa 42.000 Euro adica echivalentul a 525mc de cherestea rasinoase , obtinuta din doborarea a 1.200mc masa lemnoasa .

Daca la aceste costuri adaugam si celelalte utilaje necesare pentru prelucrarea lemnului in produse finite , importate , vom constata ca vindem in cea mai mare parte cheresteaua pe utilaje si nu ne alegem cu mare castig din faptul ca avem paduri .  Si romanii importa annual cca. 120 asemenea camere de uscat cherestea, desi noi suntem cunoscuti in afara tarii ca cei mai buni din lume in domeniu.

Importatorii europeni platesc in  plus pentru cheresteaua uscata in medie 148 Euro/mc . Costul mediu al uscarii in regim economic in romania conform brevete este de 5 Euro mc . Din datele de mai sus trezulta ca , daca romania ar usca in tara cei 1,4 milioane mc de cherestea exportata ar castiga suplimentar (148-5) 143Euro/mc , respectiv peste 257.400 milioane Euro/an .

Si daca numai jumatate din cei 1,4 milioane mc de cherestea uscata s-ar exporta sub forma de semnifabricate pentru care exista cerere si conditii de productie , castigurile suplimentare din export ar fi de inca 200 milioane Euro/an .

Daca tot vorbim de aderare si integrare in UE , de globalizare si inovare tehnologica , atunci oriunde in europa s-ar usca acei circa 1.4 milioane mc cherestea exportata annual in stare verde  din romania se va consuma cu 80% mai multa energie electrica si cu peste 60% mai multa energie termica .Pentru ca aceasta este astazi diferenta de consum energetic intre uscarea cherestelei in regim economic realizata de firma MIRACO srl in comparatie cu cele mai performante uscatoaredin oricare din tarile europene . In echivalent inseamna o risipa de cca 250.000 tone combustibil lichid , si o crestere a poluarii corespunzatoare arderii acestei cantitati suplimentare de combustibil .

In expresie baneasca , economia de combustibil este de peste 100 milioane Euro pe an . De asemenea , se va consuma pentru transportul cherestelei in stare verde din romania in oricare tara din Europa cu 50% mai mult combustibil intrucat 50-70% din greutatea acestuia o reprezinta apa din lemn .Dispunand de capacitati de uscare producatorii de cherestea vor fi interesati sa vanda nu numai cherestea uscata ci si semifabricate , cu un castig suplimentar , prin adaos de manopera .

Producatorii de cherestea uscata devenind si producatori de semifabricate vor avea la dispozitie atat deseurile din debitarea bustenilor cat si pe cele din prelucrarea semifabricatelor. In aceasta situatie, cantitatea de deseuri lemnoase rezultata asigura echivalentul caloric necesar uscarii cherestelei in regim economic la un pret de 4 – 5 Euro in loc de 52 Euro cat costa in conditiile clasice la marile fabrici de mobila care utilizeaza in acest scop combustibili lichizi sau gazosi complementari, cu gaze de ardere mult mai toxice decat cele rezultate din arderea deseurilor lemnoase.In acest fel fabricile de produse finite din lemn din orase vor fi cointeresate economic sa renunte la aprovizionarea cu cherestea in stare verde, la depozitele imense de cherestea si la partea de prelucrare bruta a cherestelei (retezat, spintecat, indreptat, rindeluit etc) si sa se aprovizioneze direct cu semifabricate.

Suprafetele mari de teren ramase disponibile prin restrangerea depozitelor de cherestea pot fi valorificate ca sursa de capital circulant (in orasele mari terenurile sunt bine platite). Hala de croit si prelucrare bruta poate fi folosita la cresterea capacitatii de productie prin extinderea celorlalte compartimente tehnologice, iar utilajele vandute direct sau contra-semifabricate la fostul producator de cherestea verde.Ca urmare, volumul transporturilor cu materia prima sub forma de semifabricate s-ar reduce la jumatate si corespunzator munca bruta si slab calificata s-ar muta de la oras la fabricile de cherestea din comune mai usor de gasit si cu salarii mai putin impovaratoare.Prin integrarea productiei de semifabricate la producatorul de cherestea, randamentul total la prelucrare ar creste cu 8 – 9 %, aceasta insemnand economisirea a 1600 – 1800 ha padure anual, economii cu munca vie si trecuta.

Asigurarea pe aceasta cale a necesarului de cherestea uscata ar da un avant de neimaginat mestesugarilor si artizanilor din orase si sate, ar asigura cu cherestea uscata Intreprinderile Mici si Mijlocii, care fie nu dispun de teren, fie de utilitati, sau chiar de capitalul necesar amplasarii si realizarii de uscatoare performante, dar dispun dupa cum se stie de spatii de productie si utilaje performante pentru prelucrarea lemnului . Apreciem ca intr-o perioada relativ scurta , 6-8 luni , se pot crea circa 60 mii noi locuri de munca daca exista oferta stabila de cherestea uscata.Exportul de produse finite din lemn ar putea creste de cel putin 2 ori prin valorificarea superioara a aceleiasi cantitati de masa lemnoasa. Ar creste corespunzator gradul de ocupare al fortei de munca din ramurile care produc furnituri necesare realizarii camerelor noi celor performate de uscare in regim economic cu o capacitate medie de 30mc/sarja necesare si pentru retehnologizarea celor existente pentru a functiona in regim economic.

Numai stimulare de catre guvern a comertului cu cherestea uscata  va da semnalul adevaratei restructurari in aceasta ramura atat de importanta pentru economia nationala .

Guvernul poate controla, stimula si impune prin sprijin financiar , macar si partial aceasta restructurare cu fonduri Europene sau constituite din varsaminte rezultate din privatizare si in fine cu fonduri obtinute de la UE in mod special pentru acest proiect national . Aceste fonduri ar trebui sa sprijine :

Retehnologizarea a cel putin 100 camere de uscat cherestea din cele 2.200 existente pe langa marile fabrici de mobila pentru functionarea in regim economic cu scopul reducerii cheltuielilor de uscare cu peste 22 milioane Euro/an pe seama unor importante economii energetice si cresterii pe aceasta baza a competitivitatii produselor finite din lemn. Costul  retehnologizarii cu executie in regie proprie este de 12.000 Euro/camera pentru o capacitate medie de 24mc/sarja .In acest fel se obtine si o dublare a capacitatilor de uscare la camerele existente prin retehnologizare pe seama reducerii ciclului mediu de uscare de la 20 zile/sarja cat este in prezent la 8-10 zile.

Astfel , cu o cheltuiala de 12 milioane Euro se obtine o capacitate suplimentara de 938.000 mc pe an pe seama retehnologizarii uscatoarelor existente.Dotarea selectiva a societatilor comerciale care detin capacitati de debitare a lemnului in cherestea cu cel putin 200 camere de uscare , noi , cu functionare in regim economic cu o capacitate medie  de 24mc pe sarja . Costul unei camere de uscare cu functionare in regim economic este de 32 mii Euro respectiv 7 milioane pentru 200 camere de uscare cu o capacitate de 150.000 mc pe an .

Avand in vedere criza de cherestea uscata si neajunsurile economice pe care le multiplica comertul cu cherestea in stare verde, Guvernul va trebui sa anunte cu opt - zece luni ianinte, de exemplu, ca “incepand cu data de 1 ianuarie 2010 se interzice comertul cu cherestea in stare verde”. Umiditatea admisa la comercializare va fi cuprinsa intre 8 si 18%.

Aceasta actiune de retehnologizare si de extindere a capacitatilor de uscare s-ar amortiza in mai putin de 6 luni numai pe seama diferentei de costuri energetice cu uscarea si a reducerii pierderilor tehnologice datorate defectelor de uscare .In acest fel s-ar pune in ecuatie de complementaritate 3 mari avantaje comparative pe care le detine in prezent romania in ramura de prelucrare a lemnului : padurea , brevetele ca prioritate mondiala si forta de munca excedentara si bine calificata .Efectul sinergic al acestor trei factori poate face in scurt timp din ramura de prelucrare a lemnului , una din cele mai profitabile din Romania .

A sosit momentul optim in care comertul intern si extern specific lumii a treia, primitiv si pagubos cu cherestea in stare verde, sa fie inlocuit de cel cu semifabricate ca parte din strategia de restructurare si eficientizare a ramurei de prelucrare a lemnului si pentru aceasta este necesara implicare guvernului

Concluzii la nivelul ramurei de prelucrare a lemnului

Centrul de cercetare şi proiectare MIRACO Bucureşti are în portofoliu 11 brevete de invenţie pe domeniul uscării produselor cu flux de aer cald cuprinzând noi soluţii inventive de echipare şi noi procedee de uscare prin care consumul energetic utilizat la uscarea cherestelei se reduce, comparativ cu cele mai performante camere de uscare produse în UE de  8 ori.

În România sunt în prezent peste 2200 capacitati de uscare a cherestelei, exprimate în camere etalon de 24mc/şarjă la care prin retehnologizare conform cu solutiile de echipare si procedeele de uscare in regim economic inventive detinute de noi, s-ar putea reduce consumul energetic astfel:

  • la energie electrica 2200 camere x 42sarje/an x 108 kwh/sarja = 9.979.200 kwh/an
  • la energie termica 2200 camere x 42 sarje/an x 40.968 kwh/sarja = 3.785.443.200 kwh/an

Total economie energetica = 3.795.422.400 kwh/an

Corespunzator se reduce poluarea mediului prin nearderea combustibilului pentru energia economisita cu 3.795.422.400 kwh x 0,726 kg CO2/kwh = 2.755.476.662 kg CO2.Apreciez ca prin aplicarea solutiilor noastre inventive de echipare a camerelor de uscare prin  generalizarea retehnologizarii uscatoarelor existente in UE pe baza solutiilor inventive detinute de MIRACO economia energetica si reducerea poluarii obtinuta conform calculelor pentru Romania, s-ar  multiplica inca  de cel putin 15 ori. Din cele aratate mai sus rezulta oportunitatea si necesitatea sprijinirii cu fonduri nerambursabile necesare SC. MIRACO SRL pentru construirea unei capacitati de productie pentru uscatoare cu functionare in regim economic si  renuntarii la comertul cu cherestea in stare verde daca avem in vedere efectele economice ce rezulta din aceasta :

  • cresterea randamentului la prelucrarea lemnului cu cel putin 8% si corespunzator reducere taierilor de padure
  • costuri de productie mai mici cu peste 40 %
  • salarii sporite fara ca prin aceasta sa se reduca competitivitatea externa a produselor.
  • cresterea productivitatii muncii
  • locuri de munca suplimentare pentru cel putin 20 000 lucratori in IMM-uri, cooperative, atelierele mestesugarilor particulari si a artizanilor care prelucreaza lemn
  • export suplimentar de cel putin 400 milioane Euro/an rezultat din valorificarea superiara a aceleiasi cantitati de masa lemnoasa doborata .
  • economii energetice la transport si uscare
  • reducerea poluarii
  • reducerea taierilor de padure

Uscarea in regim economic reprezinta cea mai eficienta inventie care s-a facut vreodata in Romania, cu o putere de generalizare nemaiintalnita daca avem in vedere ca aproape nu exista ramura a industriei si agriculturii in care sa nu aiba loc procese tehnologice de uscare artificiala si pe care noi sa nu le putem moderniza cu mult peste stadiul occidental al cunoasterii, fara a apela la importuri de completare.Efectul economico-social pozitiv cumulat si propagat la nivelul tarii, a masurilor de restructurare propuse aici, pentru ramura de prelucrare a lemnului, este fara precedent si normal ar fi ca societatea SC MIRACO SRL sa fie sprijinita cu fonduri nerambursabile necesare promovarii cat mai urgente in productie a inventiilor detinute, valorificand astfel una din cele mai importante resurse nationale, inventivitatea si padurea.

Click pe poza de mai jos pentru Camera de uscat cherestea in regim economic de 16 mc/sarja – Proiect Arhitectura + Rezistenta- in format PDF

/**/

exemplu3

Back to Top