Tehnologia deshidratarii-uscarii Prunelor.

/**/

Prunele proaspete destinate deshidratarii trebuie sa fie recoltate cu mana, cand sunt ajunse la maturitate deplina, atunci cand au un continut de substante solubile de minim 17 g refactrometrice, deoarece cu cat continutul de zahar este mai mare cu atat produsul finit va fi de calitate superioara. Prunele trebuie sa fie sanatoase, proaspete, fara semne de fermentare, de mucegai, uniforme ca marime, grad de maturitate, culoare, complet dezvoltate, curate, cea mai mare parte cu codite, necrapate.

Solurile de prune aflate in cultura si care se deshidrateaza de obicei sunt: Agen, Tuleu gras, Anna Spath, Grasa romaneasca, De Bistrita si Vinete.

Calitatea prunelor pentru deshidratare este conditionata de modul de recoltare.

Recoltarea prunelor se face manual, culegand numai prunele ajunse la maturitatea deplina, sanatoase, fara vatamari mecanice, cu codite, in cosuri mici de 6-8 kg, care se transporta la uscator. Culesul prunelor se poate face si prin scuturarea prunului cu mana, dar in acest caz sub pom la o oarecare distanta de pamant, se intinde o prelata speciala pe care cad prunele fara a se vatama. In acest caz se culeg numai prunele coapte, operatia repetandu-se dupa necesitate. Transportul pana la uscator se face cu grija pentru a se evita zdrobirea fructelor.

Schema tehnologica pentru deshidratarea prunelor cuprinde urmatoarele faze si operatii:

Materia prima

Trierea

Spalarea

Sortarea

Calibrarea

Blansarea-Oparirea Hidrotermica sau Hidrochimicotermica

Centrifugarea

Asezarea pe placile din Plexiglas a navetelor multietajate din inox

Deshidratarea

Racirea

Descarcarea navetelor  multietajate si presortarea

Calibrarea

Oparirea-sterilizarea-spalarea

Sortarea ( calibrarea definitiva )

Glicerinizarea

Ambalarea-sablonarea

Depozitarea si expedierea

Trierea:

Fructele se sorteaza indepartandu-se exemplarele mucegaite, zdrobite, rupte, putrezite, pe cele cu inceput de fermentatie, cele cu o culoare diferita de a soiului care se prelucreaza (fructele verzi) sau cele de dimensiuni mici. Operatia de triere se face manual pe benzi de sortare cu trei cai. Se vor depozita separat prunele destinate deshidratarii, cele pentru magiun si cele pentru fabricarea alcoolului.

Spalarea :

Spalarea si sortarea fructelor se face cu apa potabila si de dorit cu instalatii de spalat ( masini de spalat cu ventilator sau sub dusuri ). Pentru o buna spalare se vor utiliza cel putin 3 m3 apa/t de prune proaspete.

La instalatiile care dispun de incarcatoare de navete este necesar ca spalarea sa se faca si cu dusuri cu apa calda. Daca fructele au fost stropite cu diferite produse chimice in apropierea momentului de recoltare, iar substantele respective n-au avut timp sa devina nevatamatoare consumului, indepartarea lor este absolut necesara. Aceasta operatie se va realiza prin spalarea fructelor cu solutii acide (1-2 %). Pe tot parcursul spalarii se indeparteaza fructele necorespunzatoare calitativ.

Sortarea :

Sortarea consta in indepartarea prunelor lovite, strivite, necoapte sau supracoapte pentru a fi utilizate la productia de magiun, marmelada, etc.

Calibrarea :

Calibrarea are drept scop gruparea prunelor dupa 2-3 marimi, cu ajutorul unor site cu ochiuri de diferite dimensiuni. Calibrarea usureaza foarte mult deshidratarea. Pentru ca deshidratarea prunelor sa se faca uniform este necesar ca pe aceeasi naveta si in aceeasi sarja sa fie prune de aceeasi marime, grad de maturitate, soi, etc.

Blansarea- Oparirea- Hidrotermica sau Hidrochimicotermica :

Scopul blansarii este de a reduce stratul de de pruina de la suprafata fructelor dand astfel nastere la fisuri foarte fine in structura epidermei. Operatia se executa cu apa fierbinte la 95°C timp de 10-20 secunde. Timpul de oparire variaza cu soiul de prune, cu fragezimea pielitei si cu grosimea stratului de pruina de pe fructele respective.

Evaporarea apei din fruct se face astfel cu mai multa usurinta si  se obtine calitate superioara, un randament sporit, o reducere a duratei ciclului de uscare si corespunzator o reducere a consumului energetic pe kg de produs deshidratat .

Oparirea consta in aceea ca prunele sunt asezate in cosuri din impletituri de inox sau tabla perforata, sunt imersate in cuve cu apa fierbinte, manual dupa care sunt scoase din apa fierbinte si lasate un timp scurt pentru scurgere si apoi imersate in cuve cu apa rece sau tinute sub dus cu apa rece.

In cazul unei oparirii corespunzatoare, suprafata fructului trebuie sa prezinte peste tot crapaturi fine, fara ca pielita fructelor sa fie partial rupta sau desprinsa de pulpa.

Prunele neblansate au un ciclu de uscare prelungit si pierd o parte din pulpa, pe la codita. Pierderea de pulpa la prunele neblansate, reprezinta cca.18% din greutatea prunelor deshidratate.

In loc sa obtinem 1 kg. de prune deshidratate din 4,8 kg. de prune in stare naturala, acelasi kg. de prune deshidratate il vom obtine din (4,8kg. +18%) 5.7 kg, prunele care pierd o buna parte din pulpa prezinta o suprafata cu cute adanci pana la contacul cu samburele si sunt lipsite de savoare.

Oparirea chimica se face si intr-o solutie fierbinte de hidroxid de sodiu a carei concentratie variaza de la 0,25% la 1% in raport de maturitatea si soiul fructelor. Prunele raman in solutie 5-30 de secunde, in medie 15 secunde. Daca solutia este prea diluata prunele trebuie pastrate o perioada mai lunga, din care cauza multe fructe vor fi fierte, vor plesni sau vor fi partial decojite. Daca solutia este prea concentrata multe din fructe vor fi de asemenea partial crapate si decojite. Este de dorit ca solutia sa fie mentinuta in permanenta la punctul de fierbere, pentru a se obtine cele mai bune rezultate.

Solutia este reimprospatata din timp in timp, prin adaugarea lesiei preparate pentru inlocuirea celei pierdute prin neutralizare si prin aderenta pe fructe. La anumite intervale de timp este recomandabil ca solutia sa fie schimbata cu alta proaspata, deoarece cuprinde foarte multe impuritati.

Daca prunele sunt tinute prea mult in lesie fierbinte, pierd mult suc in prima faza de uscare, facand gratarele si fructele lipicioase si determina pierderi in greutate.

In consecinta este mai bine ca prunele cu pielita subtire sa fie oparite in apa fierbinte, in loc de solutie de hidroxid de sodiu.

Dupa blansare prunele sunt spalate si racite in apa curata, clatite sub dusuri pentru indepartarea urmelor de lesie de pe suprafata lor si apoi supuse unei scurte centrifugari.

Asezarea in navete :

Asezarea prunelor in navete se face pe un singur rand, astfel ca intreaga suprafata a navetei sa fie ocupata uniform cu fructe.

Prunele se aseaza pe navete manual.

Se va lucra cu 3 carucioare pe camera de 1.000 kg/sarja, pe fiecare carucior se vor stivui cate 48 de navete, pe fiecare m² se vor pune cel putin 8 kg de prune. In final cantitatea de materie prima va fi introdusa in camera pentru deshidratare cu un spatiu intre etajele navetei de 4-5 cm care trebuie respectat pentru ca circulatia aerului cald sa fie usoara si uniforma pe toata inaltimea si toata latimea camerei, intrucat viteza aerului variaza foarte mult in raport cu distanta dintre etajele navetei si incarcatura acestora. In cazul prunelor, in spatiul dintre navete viteza aerului ca agent de uscare este variabila.

Se va avea grija ca in mod obligatoriu intreaga sectiune transversala a tunelului sa fie complet ocupata cu navete, pe toata inaltimea si latimea acesteia, respectiv sa ramana deasupra ultimei navete un spatiu de cel mult 2 cm. Acesta are o foarte mare importanta intrucat in spatiul gol de deasupra navetelor, viteza aerului poate atinge valori foarte mari (cca 490m/min), in comparatie cu cea din dreptul navetelor (in medie 90 m/min) ceea ce are o influenta negativa asupra calitatii prunelor deshidratate si a duratei de deshidratare.

Deshidratarea:

Punerea in functiune a camerei de deshidratat-uscat prune, incepe cu incalzirea initiala care trebuie sa ajunga in primele 30 min. la temperatura de regim de 40-55°C, crescandu-se apoi treptat la 70-72°C in spre finalul ciclului de uscare.

Valorile umiditatii relative a aerului dupa incalzirea initiala conform regimului de uscare, variaza intre 70% si 60% la inceputul uscarii si scad treptat spre finalul ciclului de uscare, pana la 22%, pentru a se evita astfel scurgerea sucului de prune, scorojirea si caramelizarea lor. De altfel controlul dinamicii temperaturii si a umiditatii relative la uscatoarele tip MIRACO se face in mod automat.

In cursul procesului de deshidratare, are loc evaporarea treptata a apei din fructe. Aceasta evaporare este mai intensa in a doua jumatate a ciclului de uscare, cand temperatura ajunge la 68-70°C. Aerul cald, ca agent de uscare folosit la deshidratarea prunelor este evacuat in atmosfera sub forma de vapori numai si numai atunci cand umiditatea lui tinde sa se apropie de umiditatea prunelor depuse la uscare.

Umiditatea si temperatura aerului ca agent de uscare este controlata de sonde si regulatoare specifice conform regimului de uscare presris.

Daca aerul ca agent de uscare are umiditate crescuta, apropiata de umiditatatea produsului supus uscarii, se vehiculeaza aer recirculat dar nu se extrage apa din produs, ceea ce face ca procesul de deshidratare sa fie intarziat, de aceea este nevoie ca uscatorul sa dispuna de aparatura pentru control automat al regimului de uscare in dinamica lui, pentru a mentine diferenta termometrica intre temperatura aerului ca agent de uscare si temperatura produsului supus uscarii, conform regimului de uscare prescris, in functie de care se fac schimburile de aer cu exteriorul, evacuand aerul incarcat cu umiditatea extrasa din produs si in compensare introducand aer proaspat in mod automat, atat pentru prune cat si pentru oricare alte produse.

Prunele trebuie deshidratate pana la umiditatea de 24%. Deshidratarea se considera terminata, atunci cand luindu-se o mana de prune uscate, dupa ce au fost racite, strangandu-le si lasandu-le libere ele cad separate una de alta si nu se lipesc. Apasand intre degete o pruna, samburele nu trebuie sa se miste, adica nu trebuie sa se detaseze de pulpa fructului.

Se va tine seama de faptul ca prunele in stare calda au o elasticitate mai mare; desi pot fi suficient de deshidratate, par totusi ca mai trebuie uscate.

Prunele care depasesc gradul normal de uscare, dupa racire par mult mai uscate decat in realitate. In aceeasi categorie se includ si prunele scorojite. Prin urmare in acest caz, experienta joaca un rol important, daca nu dispunem de umidometre. Continutul de umiditate al fructelor uscate desigur ca nu poate fi determinat precis prin examinarea organoleptica, in timp ce ele sunt calde. Ele trebuie sa se raceasca bine. In timpul uscarii trebuie sa se verifice cu “martori” sau umidometre specifice sau prin analize de laborator, din timp in timp, continutul de umiditate al fructelor.

Racirea :

Dupa deshidratare, navetele multietajate sunt scoase din camera si prunele sunt lasate la racit in navete, dupa care navetele se descarca prin simpla lor inclinare.

Folosirea unor materiale atermice pentru depunerea produselor la uscare (policarbonat compact) inlatura lipirea prunelor si ruperea lor odata cu indepartarea de pe gratare.

Descarcarea :

Descarcarea navetelor multietajate si presortarea. Dupa racire, prunele deshidratate-uscate sunt preluate pentru operatia urmatoare.

Calibrarea :

Calibrarea preliminara. Prunele deshidratate, imediat dupa racire si sortare sumara, sunt trecute prin calibror si separate pe marimi.

Depozitarea :

Depozitarea temporara a prunelor deshidratate (8-10zile) se poate face in lazi de lemn de fag, interval in care prunele capata un luciu caracteristic, iar pulpa devine mai elastica.

Oparirea cu apa fierbinte (sterilizare):

Pentru ca prunele deshidratate sa poata fi ambalate indata dupa uscare, fara a mai fi nevoie de depozitare in vederea realizarii egalizarii umiditatii, a indepartarii prafului si urmelor de suc de pe suprafata prunelor, pentru prevenirea si inlaturarea zaharisirii si pentru a deveni mai elastice si a capata un luciu caracteristic, dupa prima calibrare si sortare, prunele uscate se scufunda timp de 30 secunde in apa fierbinte de 95°C unde sunt bine spalate si agitate. Se introduc apoi in lazi specifice, pentru a se scurge si se zvanta, dupa care sunt trecute la calibrarea si sortarea definitiva.

Sterilizarea are un rol important si pentru aducerea prunelor deshidrate la continutul de apa dorit, prin absorbtia de catre fructe in timpul oparirii a unei cantitati de apa ( 0,5%-1% ), rehidratare de egalizare.

Calibrarea definitiva a prunelor uscate pe dimensiuni se face cu ajutorul calibroarelor mecanice sau manuale.

Calibrarea trebuie efectuata cu multa atentie, astfel ca pe suprafata sitelor sa treaca un strat subtire de prune in asa fel ca fiecare fruct sa atinga suprafata de calibrare. In cadrul aceluiasi ambalaj si calibru prunele trebuie sa aiba o marime cat mai uniforma.

Sortarea definitiva se face cu scopul indepartarii tuturor fructelor patate, decolorate, roscate, crapate, atacate de daunatori, astfel ca sa corespunda intocmai conditiilor de calitate prevazute in caietul de sarcini sau in cererea de oferta.

Tratarea contra zaharisirii :

Dupa zvantarea completa a prunelor deshidratate si dupa sortarea definitiva, acestea se pot trata cu Myvacet la 98-100°C urmata de o centrifugare timp de 1 ½ minut pentru indepartarea excesului de substanta.

Imersia se poate face in duplicate in care se vor intoduce 30-40 kg de Myvacet; prin incalzire acesta se topeste la (37°C-40°C), iar prin introducerea in continuare de abur in cazanul duplicat, temperatura Myvacetului se ridica pana la temperatura de lucru.

Pentru imersia prunelor dehidratate, prunele uscate se introduc intr-un cos de plasa metalica din sarma fixata pe un schelet metalic, sau in navetele utilizate la uscare, dupa care se aplica o scurta centrifugare.

Dupa centrifugare prunele se lasa sa se raceasca dupa care se poate trece dupa caz, la operatia urmatoare.

Glicerinizarea :

Pentru imbunatatirea aspectului comercial si a unei bune conservari, pe timp indelungat, prunele uscate trebuie supuse unui tratament de glicerinizare.

Glicerinizarea ca procedeu, consta in imersia prunelor uscate in solutie de apa calda 95°C, la care se adauga 0,5% glicerina.

In timpul scufundarii sau trecerii prunelor prin solutie se retin anumite cantitati minime de glicerina pe suprafata prunelor uscate, ceea ce le da un aspect lucios si le fereste de zaharisire in timpul depozitarii. Cu 100 l solutie cu 0,5 % glicerina se pot trata cca 300 kg de prune uscate.

Atat oparirea cat glicenirizarea nu trebuie sa dureze mai mult de 30-40 s, pentru ca prunele uscate sa nu absoarba mai mult de 0,5% apa.

In vederea rehidratarii prunelor cu un continut de umiditate de 25% ( in cazul in care uscarea s-a facut la o umiditate mai mica ) precum si pentru ridicarea umiditatii peste 25%, in functie de necesitati , se va proceda la imersia prunelor in apa fierbinte. Durata variaza in functie de necesitati, se va proceda la imersia prunelor in apa fierbinte. Durata variaza in functie de umiditatea initiala a prunelor deshidratate si de valoarea dorita a se obtine.

Pentru pastrarea prunelor deshidratate cu un continut de umiditate intre 25 si 34% se va face imersia lor in solutie de sorbat de potasiu in concentratie de 2-5% timp de 1 minut la temperatura camerei. Dupa scoaterea prunelor din solutie se lasa sa se zvante. Operatia de ridicare a umiditatii se va face numai cu cateva zile inainte de expedierea lotului.

Ambalarea prunelor deshidratate se face in ladite de carton sau placaj, captusite in interior cu hartie pergaminata, cu capacitatea de de12,5 kg. Dupa presarea prunelor se inchide cutia. Ambalajele trebuie sa fie curate, in buna stare pentru a permite o protejare corespunzatoare a produsului finit.

Depozitarea :

Spatiul destinat depozitarii prunelor deshidratate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie curat, uscat , peretii, tavanul si pardoseala sa nu aiba crapaturi sau fisuri, sa nu permita patrunderea aerului incarcat cu vapori de apa din sala de prelucrare, lipsit de lumina, sa nu permita patrunderea insectelor (fluturi) si daunatorilor, sa aiba o temperatura si o umiditate relativa putin variabila (5-15°C si 65%-75%).

Un daunator care ataca prunele uscate in depozite este acarianul Carapoglyphus lactis. Prunele atacate de acarieni devin improprii pentru consum. Excrementele si exuviile acestora pot provoca grave deranjamente intestinale.

Sursa de infectie sunt spatiilede depozitare igienizate necorespunzator. Infestarea produselor poate fi prevenita prin dezinsectizarea magaziilor, care consta in curatirea minutioasa, indepartarea gunoiului aflat in crapaturi sau fisuri. In cazul in cand dusumelele sunt din scandura, acestea se vor ridica scotand gunoiul de sub ele presarandu-se praf de var nestin. De jur imprejurul spatiilor de depozitare se va pulveriza motorina.

Dupa efectuarea curateniei, atat peretii cat si pardoseala spatiilor de depozitare se vor stropi cu o solutie de soda caustica in cantitate de 0.5 l/m2. Pentru pereti, concentratia solutiei va fi de 10-12%, iar pentru dusumele 12-15%. Solutia va fi folosita numai in stare proaspata.

Spatiile de depozitare care pot fi inchise ermetic, se pot trata si cu bioxid de sulf obtinut prin arderea sulfului (80g sulf la 1 m2). Sulful se faramiteaza in bucati de marimea unei alune si se arde pe foi de tabla cu marginile indoite in sus, inalte de5-7 cm.

In prealabil, pe aceste foi, se asterne un strat de nisip de 1-2 cm.

Pentru prevenirea incendiilor, foile de tabla se aseaza pe un strat de nisip de 5-7 cm.

Pentru cantitati mari de prune dar si pentru cereale avem un uscator brevetat pentru functionare cu flux vertical, descendent, inaltime utila 5m cu incarcare continua pe la partea superioara, cu elevator, iar descarcarea gravitationala continua pe la partea inferioara.

Viteza de descarcare este egala cu viteza de uscare.

Un asemenea uscator poate deshidrata circa 5 tone/24h la prune si in general la fructe de gradina si circa 60 tone/24 h cereale, porumb.

Sunt de parere ca prunele deshidratate-uscate cu samburi nu sunt suficient de profitabile, mai profitabil ar fi ca in locul samburelui sa punem miez de nuca prajit, o cireasa sau o visina deshidratata sau o fructa de padure, in acest fel pretul produsului la vanzare ar fi acceptat cu o crestere de 3-4ori.

Avand in vedere ca prin sortarile repetate la care sunt supuse produsele ce urmeaza a fi deshidratate, o cantitate importanta de prune, nu corespunde acestui scop si ca urmare acestea pot fi valorificate pentru productia de magiun sau in amestec cu alte fructe lipsite de aspect comercial, pentru a fi consumate ca atare, mai pot fi folosite in productia de marmelada de exemplu.

Magiunul si marmelada astfel obtinute pot fi valorificate cu succes prin formatare in amestec cu fructe sau legume deshidratate-macinate, apoi dupa formatare supuse la deshidratare-uscare.

De curand, am terminat si elaborarea tehnologiilor de deshidratare a pestelui,a carnii si a branzeturilor cu regimurile de uscare aferente si completarea tehnologiei de deshidratare a produselor cu utilaje si instalatii performante pentru uscat, spalat, depelat, curatat si taiat in forme diferite (taietei, fidea, cubulete, placute, rondele)pentru toate legumele, fructele si plantele care prezinta interes pentru piata cum ar fi: radacinoase (morcovi, telina, pastarnac, etc.), cartofi, tomate, ardei, varza, ceapa, usturoi, praz, caise, mere, struguri pentru stafide, capsuni, frunze si plante condimentare si aromatice (marar, patrunjel, telina, etc.) pentru produse gustative, precum si proiectul unor uscatoare mixte, utile zonelor de deal si munte, care sa poata deshidrata fructe de padure (fragi, macese, afine, mure, zmeura ciuperci etc.), cartofi si plante din flora spontana, si alternativ sa poata usca cherestea pentru a asigura astfel lemnul ca materie prima uscata pentru meseriasii si artizanii satelor spre a fi valorificat superior in produse finite competitive.

Curatirile si spalarile repetate, tratamentul hidrotermic, scurt, la temperatura de peste 90º C, mentinerea prelungita ( 2-3 ore ) in uscator la temperatura de pana la 72 º C si continutul redus de apa ( 6% ), toate aceste operatii tehnologice comune la aproape toate produsele vegetale deshidratate asigura o comportare foarte buna din punct de vedere microbiologic prin distrugerea si indepartarea formelor vegetative ale microorganismelor, eliminarea aerului din tesuturi, accentuarea culorii produselor finite, precum si fixarea si pastrarea vitaminei C de-a lungul celor 14-16 operatii tehnologice la care este supus produsul vegetal de la materie prima la produs finit deshidratat.

Se poate observa ca o buna parte a acestor operatii tehnologice asigura produsului vegetal deshidratat siguranta alimentara si protectie fitosanitara la standard foarte ridicat in comparatie cu produsele vegetale refrigerate sau in comparatie cu aceleasi produse vegetale comercializate in stare proaspata.

Click pe poza de mai jos pentru Tehnologia deshidratarii-uscarii Prunelor in format PDF


images prune2.

Back to Top