Tipizarea proiectelor - metoda economica de dezvoltare| Tipizarea proiectelor | |
|
Tipizarea proiectelor pe capacitati si activitati de productie
Nou model de dezvoltare rurala cu mica industrie.Necesitatea si oportunitatea tipizarii proiectelor. Centrul de Cercetare si Proiectare MIRACO Bucuresti (www.uscatoare.ro) a cumparat in Comuna Ogrezeni Judetul Giurgiu, o suprafata de teren intravilan 5171,90 mp. pe care a inceput sa construiasca cu toate greutatile facute de primarul PDL al comunei o baza de cercetare si experimentare, pentru noi tehnologii echipate cu aparatura, utilaje si instalatii performante, inventive cu gabarit si consum energetic redus, mai putin poluante, cu activitati de productie pilot care sa valorifice pentru piata resurse locale excedentare, in mediul rural, forta de munca si materia prima, cu scopul de a le generaliza si disemina in tara prin proiecte tipizate, modulate pe activitati si capacitati de productie in hale de fabricatie realizate constructiv pe structuri economice inventive de asemeni tipizate, si care sa asigure astfel o reducere a costurilor, investitiilor din Programul de Dezvoltare Rurala de cca. 5 miliarde euro cu Mica Industrie, cu peste 25% respectiv 1,25 miliarde euro si o reducere pe aceasta baza a duratei de realizare a investiilor de la 3 ani la 6 luni. Am observat ca la mai toate investitiile proiectate si realizate din fonduri de dezvoltare rurala cu Mica Industrie lipseste documentatia esentiala, Proiectul de Inginerie Tehnologica din cauza lipsei specialistilor in domeniu iar cheltuielile de consultanta, de proiectare si de constructie a spatiului industrial (hala de fabricatie cu anexe) reprezinta aproape 86% din valoarea investitei, din cauza ca aceeasi activitate de productie ca de exemplu “prelucrarea carnii” se proiecteaza, se amplaseaza si se realizeaza in 200-300 comune din tara insa, fiecare dupa proiecte si soltii constructive costisitoare, unicat. Cu o pondere de numai 14% cheltuieli pentru dotarea tehnologica riscam sa avem “asezaminte industriale” in constructii unicat si nu capacitati de productie de Mica Industrie bine utilate, eficiente, cu tehnologie performanta, capabile sa intre in concurenta cu produsele realizate de orice alt producator de pe piata europeana. Numai o tara zapacita de tranzitie isi propune sa realizeze dezvoltarea rurala cu proiecte unicat de tipul “cate bordeie, atatea obicee” risipind cca. 1,25 miliarde Euro pe proiectare unicat si consultanta pentru fiecare capacitate de productie in parte si pe structuri constructive paguboase si urate chiar daca sa zicem de exemplu ca cel putin 320 dintre proiecte se refera la acelasi fel de activitate si cam la aceeasi marime de capacitate. Oricine a putut observa ca multinationalele care activeaza la noi in tara si in mai in toata lumea construiesc si refolosesc proiecte tipizate, modulate. De exemplu simbolul globalizarii McDonald’s are aceeasi structura constructiva, aceeasi compartimentare interioara, aceeasi arhitectura, acelasi tip de mobilier, aceeasi dotare tehnologica pentru fiecare marime de capacitate, unde chiar si personalul dupa modul de servire si vestimentatie pare a fi tipizat. Iar rezultatele economice si eficienta tipizarii poate fi oricand analizata si comparata intre mai multe amplasamente din zone diferite ale tarii. Constatam ca acelasi lucru este practicat de supermarketuri ca Metro, Carrefour sau Bricostore, in timp ce noi romanii, popor norocos risipim fonduri europene nerambursabile in mod inconstient pe proiecte unicat si pe structuri constructive costisitoare, netipizabile industrial si greu de realizat manual in practica cu mijloacele existente pe un santier din mediul rural. Din acest motiv am cautat solutii constructive economice inventive astfel incat la capacitatile de productie pentru care MIRACO elaboreaza Proiecte de Inginerie Tehologica la faza Studiu de Fezabilitate, Proiecte de Arhitectura si Constructii pe structuri inventive, economice enumerate mai jos , ponderea dotarii tehnologice aferente in totalul investitiei a crescut de la 14% la peste 28%, pentru: 1. Centre de colectare, procesare legume-fructe conservate prin deshidratare (sau pentru fructe de padure, ciuperci, plante medicinale, tutun, etc) 2. Centre de prestari servicii mixte de procesare in semifabricate proaspete ambalate in pungi, si/sau deshidratat pentru legume-fructe 3. Centre de prestari servicii pentru deshidratare tutun 4. Centre de prestari servicii, uscat cherestea, pentru meseriasi si artizani 5. Capacitate de prelucrare a carnii in produse traditionale pentru consum local 6. Capacitate de prelucrare a laptelui in produse traditionale pentru consum local inclusiv conswtructii inventive, economice in structura demontabila pentru stani la standard european. 7. Ateliere pentru tamplarie 8. Ateliere pentru artizanat, arta populara si jucarii din lemn 9. Ateliere pentru confectii metalice Propunerile de proiecte refolosibile prezentate mai sus pentru Dezvoltare Rurala cu Mica Industrie cuprind activitati si capacitati tipizate constructiv si tehnologic si sunt echipate cu utilaje, aparatura , retete si tehnologie peste nivelul mondial al cunoasterii. Am avut permanent in vedere ca in timp ce pentru promovarea produselor lor tarile concurente noua pe piata U.E. si in afara acesteia isi inoiesc an de an produsele si tehnologiile si prin solutii inventive isi reduc sistematic costurile de productie pe seama inovarii tehnologice si a retehnologizarilor, eliminand astfel risipa la consumurile de materii prime, materiale, energie, manopera etc., noi romanii pentru a fi competitivi reducem salariile. Asa se explica faptul ca producatorii romani au cele mai mari consumuri de materii prime, materiale, manopera si energie pe unitatea de produs si in consecinta cele mai mici salarii. Pentru cresterea eficientei economice a Investitiilor de Dezvoltare Rurala cu Mica Industrie cuprinse in Programul National am realizat si brevetat pe cheltuiala proprie proiectarea, executarea, verificarea si omologarea unui modul experimental de hala industriala multifunctionala cu o arhitectura spatiala deosebita de inspiratie cosmica cu iliminat zenital natural pe o structura constructiva economica, inventiva, usoara si elastica necesara prin tipizare si generalizare diverselor activitati de productie cu scopul de a putea creste in mod semnificativ ponderea cheltuielilor cu dotarea tehnologica in detrimentul cheltuielilor mari, neproductive si nejustificate economic si tehnico-tehnologic cu structura constructive, si cu proiectare unicat. Urmare a acestui experiment inventiv a rezultat o hala industriala cu anexe tehnice si administrative inglobate intr-o structura constructiva economica fara fundatie cu niste parapeti in loc de pereti, fara ferestre, fara grinzi, fara tavane, fara capriori, fara stalpi, fara astereala, usor de tipizat si pentru executie usor de realizat in practica, astfel incat am reusit sa reducem pe aceasta cale la noile investitii de dezvoltare costurile cu constructia halelor de fabricatie pentru Mica Industrie de la 380 Euro/mp de hala construita, cat reprezinta media costurilor pe structuri conventionale cunoscute, uzuale, la numai 180 Euro/mp de hala de fabricatie utilizand in acest scop brevetul “Structura economica pentru crearea unui spatiu industrial”. Economia de 200 Euro/mp de hala construita se compune din: 160 Euro/mp da hala datorita utilizarii unei structuri economice inventive. 40 Euro/mp datorita posibilitatilor de prefabricare industriala a structurilor constructive in ateliere de confectii metalice in locul executiei in conditii de santier. Economia astfel rezultata poate fi utilizata cu inteligenta in scopul mai bunei dotari a activitatii industriale oricare ar fi aceasta cu utilaje, instalatii, aparatura, licente si retete de fabricatie intrucat competitivitatea pe piata cantitatea, calitatea produselor realizate si eficienta economica cu care se desfasoara o activitate industriala este hotarata si asigurata inca de la proiectare prin structura constructiva utilizata si dotarea tehnologica.Pana in prezent pe aceasta structura constructiva inventiva, economica am elaborat 3 proiecte pentru dezvoltare rurala din care unul in executie.Rezulta ca prin utilizarea structurii constructive economice brevetate la constructia halelor de fabricatie se pot economisi circa 160 Euro/mp construit respectiv 80.000 Euro pe proiect de activitate si capacitate.Valoarea medie a unei investitii de Mica Industrie bazata pe un proiect tipizat de dimensiuni economice pentru dezvoltare rurala are o suprafata construita de 500 mp pentru o productie in valoare de 1.800.000 lei (in expresie PIB) realizata de circa 25 de lucratori este de 500.000 Euro in loc de 635.000 Euro pe capacitate si activitate in cazul utilizarii unui proiect unicat pe structura constructiva clasica la care cel putin 8% reprezinta cheltuielile cu proiectarea si consultanta necesara unei noi capacitati de productie unicat, adica 50.000 Euro. Daca Proiectele de Dezvoltare Rurala ar fi tipizate constructiv si tehnologic pe structura economica inventive, costul proiectarii tipizate pentru refolosire ar fi de cel mult 15.000 Euro (in loc de 50.000 Euro) suma in care este inclusa documentatia pentru obtinerea Certificatului de Urbanism, documentatia de avizare, documentatia de adaptare la teren, documentatia scrisa si desenata cu avizele necesare eliberararii Autorizatiei de Constructie. In acest fel se pot economisii pentru proiectare si consultanta cate 35.000 Euro/proiect. Adaugand pe langa tipizarea proiectelor de dezvoltare rurala pe activitati de productie pe 2-3 marimi de capacitate si tipizarea, executia, si prefabricarea industriala a elementelor constructive in ateliere de confectii metalice si nu pe santier atunci costurile pentru hala de fabricatie conform brevet se reduc cu 40 Euro/mp respectiv 20.000 Euro pe proiect de activitate si capacitate. De unde rezulta, ca prin tipizarea inventiva a proiectelor de dezvoltare rurala realizata de MIRACO in vederea refolosiri a aceluiasi proiect in sute de localitati se pot economisi ( 80.000 Euro pe seama structurii constructive economice inventive + 35.000 Euro economii prin proiectare tipizata + 20.000 Euro prin executie tipizata prefabricata a spatiului industrial) 135.000 Euro pentru fiecare capacitate si activitate de Mica Industrie. Proiectele MIRACO tipizate pentru Dezvoltare Rurala cu Mica Industrie sunt elaborate de specialisti in inginerie tehnologica si economia industriei, si cuprind in documentatia scrisa si desenata, toate informatiile cerute in prezent prin Studiul de Fezabilitate si Planul de Afaceri, si ce este mai important un proiect consistent de inginerie tehnologica prin care proiecte, se garanteaza realizarea parametrilor tehnologici si economici proiectati. Intr-o comuna trebuie sa fie aprobate si amplasate 4 - 5 proiecte tipizate, care sa valorifice resurse locale pentru consum local si pentru piata in afara comunei. De exemplu : un proiect tipizat pentru produse din carne traditionale, un alt proiect vizat pentru produse lactate, un alt proiect tipizat pentru deshidraterea legumelor, fructelor, plantelor, un alt proiect pentru productia de ulei la rece, un proiect pentru artizanat si arta populara. In alta comuna sau in aceeasi, un proiect tipizat pentru confectii metalice, un alt proiect tipizat pentru produse de panificatie si patiserie, un proiect tipizat pentru prelucrarea lemnului, un proiect tipizat pentru productia de muraturi si conserve de legume, un alt modul tipizat pentru magiun, marmelada, gem, dulceata de exemplu. Dezvoltarea rurala cu mici capacitati de productie trebuie sa se simta in mod aproximativ egal in fiecare comuna, in fiecare sat astfel incat majoritatea activitatilor si capacitatilor de productie sa cuprinda intre 5- 15 locuri de munca cu rol de incubator care apoi sa se dezvolte treptat din acumulari conform cu cerintele pietei. Toate povestile de succes intr-o economie de piata au pornit de la o activitate restransa initial cu 2-5 lucratori. Fondurile de Dezvoltare cu Mica Industrie nu sunt si nu vor fi utilizate pentru dezvoltarea industriala a Romaniei cu 200-300 de combinate pentru ca in acest fel satul romanesc va ramane tot sarac si in pericol de disparitie. In acest fel, s-ar creea locuri de munca sigure, produse pentru consum local in primul rand iar banii intrati intr-o comuna sub forma de pensii, salarii, alocatii si alte ajutoare sociale nu vor pleca la furnizorii de la oras pe produse mult mai scumpe impreuna cu materia prima din comuna, ci vor ramane in cea mai mare parte capitalizati la producatorii de bunuri si servicii locali pentru noi investitii productive de dezvoltare rurala din resurse proprii, pentru ca alta sursa de finantare si dezvoltare a productiei si a locurilor de munca pe termen lung la sate nu exista.Procedand astfel va dispare fenomenul navetist si somerii satelor si in 2-3 ani peste 60% din populatia activa din mediul rural va avea un loc de munca stabil asigurat in comuna, iar terenurile detiunute de acestia numai asa vor putea fi comasate in ferme associate sau de tip capitalist. Fara a avea loc de munca asigurat romanii nu vor renunta la pamant, la agricultura de subsistenta oricata reclama se va face formelor asociative. Se poate merge pana acolo, daca exista interes local, incat zaharul, uleiul, tigarile, etc consumate intr-o comuna sa fie procurate la schimb cu materii prime (sfecla, floarea soarelui, tutunul, etc.) livrate direct procesatorilor. Astfel comuna ar produce prin asociere cel putin atata sfecla, atata tutun, atata floarea-soarelui cat zahar, tigari si ulei consuma. In mai toate comunele din tara painea, carnea si produsele din carne, branzeturile, conservele de legume, gemurile, muraturile, dulceturile etc se aduc de la oras, o paine si produse din carne de proasta calitate pentru ca “ la tara merge”. In comune nu se produce nimic in afara de alcool. Privatii cu chioscuri din comune si sate stiu ce putere de cumparare au locuitorii din mediul rural si in consecinta cumpara in general subproduse, din inlocuitori sau la limita expirarii pentru ca “ la tara merge ”. « Povestea porcului »- Un porc crescut intr-o gospodarie taraneasca este cumparat de un achizitor si dus la un abator la oras, serviciu pentru care primeste un comision, de la abator sub forma de carcasa cu adaosul pentru abatorizare este livrat producatorului de produse din carne (carmangerie) care la randul lui pentru cheltuielile de industrializare pune un adaos acoperitor la pretul de vanzare de unde este livrat angrosistilor, care cu adaosul comercial cuvenit vind produsul detailist-ului cu chioscul din comuna care adauga si el pentru vanzarea cu amanuntul o suma care reprezinta profitul si cheltuielile de desfacere cu amanuntul. Acesta este motivul pentru care produsele din carne devin inaccesibile pentru locuitorii satelor. Asa este in perezent.Cum trebuie sa fie dupa realizarea programului national de Dezvoltare Rurala ?... Porcul crescut in gospodaria taraneasca este prelucrat si transformat de sase tineri de curand angajati in produse « chiar din carne » in stare proaspata in mica capacitate de prelucrat carne in produse traditionale amplasata si realizata chiar in comuna pe baza unui proiect tipizat finantat din fonduri europene, la un pret din care dispar toate adaosurile si profiturile ramase la oras din « povestea porcului » pe drumul lui de la cotet si pana la produs vandut in angro. Putem sa consideram ca pentru Programul de Dezvoltare Rurala cu Mica Industrie din fonduri structurale sunt prevazuti 5 miliarde Euro, suma cu care se pot realiza (5.000.000.000/500.000) 10.000 capacitati medii de productie in urmatorii 4 ani sau mai potrivit ar fi 20.000 de capacitati de cate 250.000 Euro cu o pondere de 70% din total si daca acestea s-ar realiza cu proiecte tipizate constructiv si tehnologic pe activitati si capacitati de productie, pe o structura inventiva prefabricata(vezi desene anexate), durata de executie a unei investitii pana la punerea in functiune la capacitate s-ar putea reduce de la 3 ani la 6 luni astfel incat prin tipizarea proiectelor pe activitati si capacitati de productie pentru Mica Industrie s-ar putea obtine astfel un spor de productie in cei 2,5 ani castigati astfel, de 45 miliarde lei in expresie PIB. Prin generalizarea proiectarii tipizate si la celelalte cca. 30 de alte activitati se poate economisi: 1. pe seama tipizarii proiectelor constructiv si tehnologic reducerea cheltuielilor de proiectare si consultanta cu (10.000 X 35.000 Euro) 350.000.000 Euro 2. pe seama utilizarii structurii constructive economice inventive proiectate si executate industrial in ateliere de confectii metalice si nu manual pe santier (10.000 X 100.000 Euro/capacitate) 1.000.000.000 Euro.Rezulta 1.350.000.000 Euro econimisiti la 5 miliarde Euro programati a se investi in dezvoltarea rurala cu Mica Industrie. Cu aceasta suma economisita s-ar putea construi suplimentar 2.700 noi capacitati de productie cu 67.500 noi locuri de munca si cu o productie suplimentara in valoare de peste 4,8 miliarde lei/an. Fara a insuma aici toate avantajele economice si sociale directe si indirecte rezultate din utilizarea unei noi structuri economice inventive pentru un spatiu industrial si din refolosirea proiectelor tipizate pe activitati si capacitati de productie pentru Dezvoltare Rurala cu Mica Industrie, putem afirma ca in acest fel se pun bazele unui nou model de dezvoltare rurala in regim economic. Sunt convins ca oricine citeste acest memoriu poate aprecia eficienta refolosirii unor proiecte tipizate pe activitati si capacitati de productie ca nou model de dezvoltare rurala cu Mica industrie. Aplicarea in practica a noului model de Dezvoltare Rurala cu proiecte refolosite, tipizate pentru trei marimi de capacitate si activitate va trebui facuta in conformitate cu strategia de dezvoltare rurala pentru fiecare judet stabilindu-se numarul si marimea uneia din cele trei capacitati pentru fiecare activitate. De exemplu, elaborarea proiectelor tipizate pentru activitatea “Centru de Colectare Procesare legume-fructe conservate prin deshidratare “ proiect care apreciem ca se poate amplasa in fiecare din cele 40 de judete, in cel putin opt comune, respectiv pentru 320 capacitati, in aceasta etapa de dezvoltare si care costa astfel numai 150.000 Euro/activitate in loc de 16 milioane Euro, se prezinta astfel: Proiect capacitate 50 tone produs deshidratat/an (respectiv pentru 425 tone produs in stare verde ) cu 16 lucratori si o productie in valoare de 1.200.000 lei/an. Deviz: 330.000 Euro pe proiect si capacitate Proiect capacitate 75 tone produs deshidratat/an (respectiv pentru 640 tone produs in stare verde ) cu 25 lucratori si o productie in valoare de 1.800.000 lei/an. Deviz: 500.000 Euro pe proiect si capacitate Proiect capacitate 100 tone produs deshidratat/an (respectiv pentru 850 tone produs in stare verde ) cu 33 lucratori si o productie in valoare de 2.500.000 lei/an. Deviz: 670.000 Euro pe proiect si capacitate Am ales ca exemplu de activitate tipizata un ” Centru de Colectare Procesare legume-fructe conservate prin deshidratare “ deoarece: - cu tehnologia noastra de deshidratare legumele, fructele , carnea branzeturile, etc isi pastreaza printr-o operatie de inactivare enzimatica toate calitatile nutritive si organoleptice si corespunzator reduceri de cca 8 ori a greutatii si de 3-4 ori a volumului la transport isi concentreaza tot de atatea ori calitatile nutritive si organoleptice si pot fi aduse apoi la forma, aspectul si calitatile initiale prin rehidratare. Astfel dobandesc calitati suplimentare si noi si nebanuite posibilitati de utilizare in stare deshidratata. Avand in vedere avantajele deshidratarii produselor intr-o economie globalizata tot mai multe produse care astazi se comecializeaza in asa-zisa stare proaspata vor fi cerute si comercilaizate datorita reducerii greutatii, rspectiv a cheltuielilor de transport de 8 ori tot mai mult, pana la exclusiv in stare deshidratata,si noi romanii va trebui sa fim pregatiti pentru aceasta schimbare. - dispunem de tehnologii inventive de uscare astfel incat, de exemplu: compoturile, pasta de tomate, mazarea dezhidratate sunt preparate la momentul de consum, in lunile de iarna prin rehidratare, in acest fel se elimina imobilizarea unor fonduri insemnate, purtatoare de dobanzi, inca din timpul verii in manopera, borcane, capace, etichete, si spatii de pastrare conditionare, etc. - uscarea produselor sub forma de pasta sau piure se realizeaza cu un cost energetic pe jumatatea produselor deshidratate sub forma de taitei, fidea, cubulete, placute, rondele, etc. si pot fi folosite pentru prepararea nectarurilor, in alimentatia sugarilor, in produsele de cofetarie, etc. - camere de uscare cu functionare in regim economic concepute de noi, care aplica soluti inventive de echipare si un noi procedee de uscare inglobeaza 11 brevete de inventie si sunt cele mai performante din lume . Astfel in comparatie cu uscatoarele pentru legume-fructe produse in U.E., uscatoarele Miraco reduc : - consumul de energie electrica cu 80%. - consumul de energie termica cu peste 60%. - durata ciclului de uscare pe sarja cu cel putin 70% . - pierderile tehnologice datorate defectelor de uscare cu peste 80%. Pentru solutia de echipare si procedeul de uscare in regim economic brevetat, Miraco a fost recompensat si recunoscut cu: - premiul national pentru eficienta energetica si reducerea poluarii mediului acordat de Ministerul Industriei - premiul national pentru cercetare-invetica acordat de Consiliul National al IMM pentru cea mai economicoasa solutie de echipare si procedeu de uscare - premiul UNIPEDE-Paris pentru eficienta energetica - reportaj si interviu pe canalul CNN “ Uscarea in regim economic” ca o realizare deosebita pe plan mondial Deshidratea artificiala este cel mai eficient si sanatos mod de conservare pe termen lung a produselor vegetale cunoscut pana in prezent si consta in eliminarea apei din tesuturi cu mijloacele ingineriei tehnologice motivate stiintific si economic cu anihilarea eventualelor urme de pesticide. Daca unele tari dezvoltate se afirma pe piata mondiala printr-un domeniu de varf, consacrat, Romania are acum sansa sa devina si sa se impuna drept cea mai mare si mai eficienta exportatoare de produse horticole deshidratate. Este singurul domeniu in care noi romanii suntem acum cei mai buni din lume. E nevoie de viziune de programe, deoarece cu instalatiile si tehnologia de care dispunem acum putem incasa din exportul de produse alimentare, vegetale si animale deshidratate cel putin tot atata valuta cata incasam din exportul industriei auto, de exemplu. De curand, am terminat cercetarea “uscarii pe fibra” a lemnului si a tutunului prin plutire in flux de aer cald, elaborarea tehnologiilor de deshidratare a pestelui,a carnii si a branzei cu regimurile de uscare aferente si completarea tehnologiei de deshidratare a produselor cu utilaje si instalatii performante pentru uscat, spalat, depelat, curatat si taiat in forme diferite (taietei, fidea, cubulete, placute, rondele)pentru toate legumele, fructele si plantele care prezinta interes pentru piata cum ar fi: radacinoase (morcovi, telina, pastarnac, etc.), cartofi, tomate, ardei, varza, ceapa, usturoi, praz, mazare, caise, mere, prune, struguri pentru stafide, capsuni, frunze (marar, patrunjel, telina, etc.) pentru produse gustative, precum si proiectul unor uscatoare mixte, utile zonelor de deal si munte, care sa poata deshidrata fructe de padure (fragi, macese, afine, mure, zmeura ciuperci etc.), cartofi si plante din flora spontana, si alternativ sa poata usca cherestea pentru a asigura astfel lemnul ca materie prima uscata pentru meseriasii si artizanii satelor spre a fi valorificat superior in produse finite competitive. Consideratii de ordin general cu privire la optimizarea comertului cu legume si fructe in general: 1. Comercializarea legumelor si fructelor in stare proaspata - dezavantaje - Trebuie consumate in timp scurt de la recoltare Greutate si volum mare la transport si manipulare Pierderi calitative si cantitative mari Coaja, simburi, cocenii, etc. devin gunoi menajer Astfel, 48,2% din cantitatea de legume aprovizionata in stare proaspata se transforma la oras in gunoi menajer Ambalaje costisitoare Spatii mari de depozitare cu temperatura controlata Modificari enzimatice (gust, miros) Durata de pastrare scurta in stare naturala Grad de valorificare incert si redus Pierderi de productie din necorelarea culesului cu vanzarile Spatii mari pentru desfacere 2. Comercializarea legumelor proaspete de sera - dezavantaje suplimentare - Gusturi modificate comparativ cu cele produse in camp Consumuri energetice suplimentare Spatii si instalatii costisitoare Pret ridicat 3. Comercializarea legumelor si fructelor in stare congelata - dezavantaje suplimentare - Gust alterat Consum energetic pentru refrigerare si pastrare Transport frigorific costisitor Consum energetic suplimentar in asteptarea desfacerii Instalatii si spatii costisitoare Pierderi calitative Riscuri la dezghet Preturi ridicate 4. Comercializarea legumelor si fructelor in stare deshidratata - avantaje - Reducerea la transport a greutatii comerciale de 8-10 ori Durata de pastrare indelungata (12-18 luni) Posibilitati multiple de utilizare si calitati suplimentare Protectie sanitara, fitosanitara si siguranta alimentara Reducerea la transport a volumului comericial (de 3 ori) Posibiltati avantajoase de comercializare la distante mari si foarte mari intr-o economie globalizata Resturile vegetale 48,2% (coaja, samburi, coceni, etc.) devin materie prima pentru alte produse secundare si nu gunoi menajer in orase. 5. Comercializarea legumelor ambalate sub forma de semifabricat in stare proaspata - avantaje - Se pot prelucra in paralel pe aceleasi utilaje si cu aceeasi tehnologie ca de exemplu: sortat, lotizat, spalat, curatat, depelat, taiat in forme diferite (taietei, fidea, rondele, cubulete, etc.) pana la operatia de deshidratare, de aici o parte din semifabricate se trimit la deshidratare iar o parte in stare proaspata conform cu cerintele pietei se trimit la compartimentul dozare-ambalare pentru a fi comercializate sub forma de semifabricat in stare proaspata. - alte avantaje – Reducerea la transport a greutatii comerciale cu peste 40% . Deseurile rezultate sunt utilizate la producator sub forma de combustibil (coceni, samburi) sau ca fertilizator si astfel nu mai ajung la gropile de deseuri ale oraselor. In concluzie este de asteptat ca in urmatorii ani intraga productie de legume sa se prelucreze in paralel si sa se comercializeze separat sub forma de semifabricate si surplusul potrivit capacitatii de uscare sub forma de produs deshidratat. In acest fel se poate regla mult mai bine raportul dintre cantitatile recoltate, cantitatile prelucrate si piata. Cerintele pentru legume proaspete sub forma de semifabricat ar putea fi atat de mari incat ar fi necesara o intraga flotilla pentru a le distribui in intreaga Europa. Acest mod de a prelucra si comercializa legumele si fructele in paralel ar putea restructura intraga agricultura romaneasca devenind astfel , pe termen lung, cea mai profitabila afacere nationala. Asa cum am mai precizat apreciem ca 8 capacitati de productie pe judet pentru deshidratarea legumelor, fructelor, plantelor, tutunului, ciupercilor, fructelor de padure, branzei, carnii etc. ar fi un minim pentru acesta etapa. Aceste proiecte tipizate vor fi puse prin Directiile Judetene pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala la dispozitia investitorilor pentru consultare si documentare gratuita cu privire la dotarea activitatii cu utilaje si instalatii, tehnologia si retetele de fabricatie , structura si fluxul de productie, ciclul si regimurile de uscare pentru fiecare produs, consumul de manopera, materie prima, materiale si energie necesare pentru un kg de produs etalon deshidratat, costul de productie pe articolul de calculatie si pretul de vanzare si in fine, Devizul General al proiectului. Investitorul lectureaza proiectul tipizat si hotaraste in cunostinta de cauza in care activitate si in ce capacitate este interesat sa investeasca fara teama avansarii unor cheltuieli de proiectare pentru un proiect care ar putea fi respins ca neeligibil stiut fiind faptul ca proiectul tipizat a fost avizat la nivel central de o comisie de specialisti din domeniu inainte de a fi difuzat. Fara proiecte tipizate constructiv si tehnologic pe activitati si capacitati de productie exista pericolul ca fondurile structurale alocate de UE pentru dezvoltare rurala sa ramana necheltuite sau cheltuite pe activitati prost concepute tehnologic, ineficiente economic, realizate “dupa ureche”, in stil “mestesugaresc” de asa zise societati de consultanta cu solutii aproximative fara detalii de executie (pentru constructii, instalatii termice, electrice, sanitare, forta etc.) cu multe compromisuri si nu de mica industrie moderna, optimizata tehnologic si economic din care sa rezulte in final produse competitive pentru piata o data cu punerea in functiune. Oferta de proiecte tipizate pe activitati si capacitati de productie difuzata prin DJADR inlatura birocratia excesiva si filiera greoaie de la intentie la realizarea obiectivului, scurteaza termenele de executie, asigura transparenta mecanismului si elimina suspiciunile legate de accesul la finantare. Proiectele tipizate asigura omogenitatea si comparabilitatea cheltuielior prevazute in Devizul General pe activitati si capacitati de productie cu rezultatele economice preconizate si obtinute si se elimina astfel teama investitorilor pentru cheltuieli cu elaborarea unor proiecte costisitoare care ar putea sa NU devina eligibile din mai multe motive. Posibilitatea compararii cheltuielilor conform Deviz Unic de exemplu intre cele 320 investitii rezultate dupa un proiect tipizat pentru o singura activitate amplasat in cate opt comune in fiecare din cele 40 de judete, inlatura posibilitatea fraudarii si risipirii fondurilor. Sunt convins ca oferta de proiecte tipizate va atrage multi investitori dispusi sa investeasca 100% din resurse proprii pentru ca sunt scutiti de alergatura intrucat toata filiera de verificare, aprobare si finantare este parcursa o data cu avizarea centralizata pentru generalizare a proiectului tipizat. Este de precizat ca pentru obtinerea unei documentatii complete pentru executia unei capacitati de productie investitorul urmeaza sa plateasca doar 15.000 Euro pentru adaptarea proiectului la teren si la specificul local din care 50% finantati nerambursabil din fonduri structurale. Costul difuzarii si multiplicarii documentatiei tehnice scrise si desenate pentru un set de trei marimi de capacitate pe activitate, multiplicata si difuzata in 5 exemplare la 40 de judete este de cca. 32.000 Euro. De unde rezulta de exemplu ca un proiect tipizat “Centrul de Colectare, Procesare legume-fructe conservate prin deshidratare “ cu putere de generalizare in 40 de judete fiecare cu cate 8 amplasamenete (obiective de investitii) respectiv pentru 320 capacitati de productie tipizate pe tara costa (32.000 + 150.000) 182.000 Euro si cate 15.000 Euro pentru adaptare la beneficiar, in total costa 4.982.000 Euro in loc de 16.000.000 Euro cu o economie neta de 11.200.000 Euro, suma cu care se pot construi suplimentar 22 noi capacitati de productie si 550 noi locuri de munca pe seama economiilor rezultate din tipizarea si refolosirea proiectelor numai pentru o singura activitate generalizata din cele inca 31 posibile. In fine, oricine isi poate imagina cata birocratie, cati proiectanti, cati consultanti, cata pierdere de timp, cati angajati si cati bani se cheltuiesc pentru verificarea documentatiei in cazul celor 10.000 proiecte unicat. Prin tipizarea proiectarii pe activitati si capacitati de productie, munca de proiectare, verificare si de urmarire se poate specializa pe domenii de activitate intrucat se refera doar la 30 de activitati tipizate necesare intregului program de dezvoltare rurala. In concluzie prin tipizarea proiectarii si utilizarea unor structuri constructive economice inventive se economiseste fara alte eforturi 1.350.000.000 Euro la executia programului de Dezvoltare Rurala (cu o valoare conventionala de 5 miliarde Euro), suma cu care se pot construi suplimentar cel putin 2700 noi capacitati de productie cu 67.500 locuri de munca pentru o productie suplimentara de 4,8 miliarde lei/an. D I R E C T O R
E c. I n g. C o n s t a n t i n S A V U I N V E N T A T O R
|
